După ani de analize în laborator, cercetătorii NASA au confirmat o veste uriașă: roverul Curiosity a descoperit pe Planeta Roșie cea mai variată colecție de molecule organice găsită vreodată. Într-o mostră de rocă analizată, au fost identificate 21 de tipuri de molecule pe bază de carbon, dintre care șapte nu mai fuseseră văzute niciodată pe Marte.

Ce înseamnă acest lucru pentru noi?

Deși cercetătorii nu pot spune încă sigur dacă aceste molecule provin de la forme de viață (procese biologice) sau s-au format natural prin procese geologice, descoperirea confirmă un lucru esențial: în trecutul îndepărtat, Marte avea chimia necesară pentru a întreține viața.

Mai mult, faptul că aceste molecule au supraviețuit miliarde de ani sub radiațiile puternice de pe Marte este un semn că rocile de acolo pot păstra „amprentele” istoriei planetei mult mai bine decât se credea.

A downward view shows the Curiosity rover’s robotic arm over a flat, cracked, brown Martian rock. Yellow arrows and text indicate three distinct circular holes in the rock — “Groken,” “Mary Anning,” and “Mary Anning 3” — made by the rover’s drill.

„Mary Anning 3” – Roca-vedetă

Mostra de rocă, poreclită „Mary Anning 3” (după o celebră paleontoloagă britanică), a fost prelevată dintr-o zonă care, în urmă cu miliarde de ani, era plină de lacuri și râuri.

  • Argila salvatoare: Această zonă este bogată în argilă, un material care funcționează ca o „capsulă a timpului”, fiind excelent la conservarea compușilor organici.

  • Cărămizile ADN-ului: Printre noile molecule descoperite se numără unele care conțin azot. Acestea sunt considerate „precursoare” pentru ARN și ADN, substanțele care stau la baza informației genetice a tuturor ființelor vii.

Cum a reușit robotul Curiosity această performanță?

Roverul are în interiorul său un minilaborator sofisticat numit SAM. Procesul funcționează astfel:

  1. Forare: Brațul robotic al roverului macină roca până devine un praf fin.

  2. Gătire: Praful este pus într-un cuptor mic care îl încălzește la temperaturi foarte mari.

  3. Analiză: Gazele eliberate prin încălzire sunt „mirosite” de instrumente pentru a vedea din ce este făcută roca.

„Chimia umedă” – Trucul special:

De data aceasta, savanții au folosit o metodă rară. Au pus mostra într-o soluție chimică specială (un solvent puternic) pentru a descompune moleculele mari în bucățele mai mici, mai ușor de identificat. A fost prima dată când această metodă a fost folosită pe Marte cu acest tip de substanță, iar rezultatul a fost un succes total.

Ce urmează?

Această reușită nu este doar o victorie pentru misiunea actuală, ci și o repetiție pentru viitor. Tehnologia folosită de Curiosity va fi instalată și pe viitoarele misiuni către Marte (cum este roverul european Rosalind Franklin) sau chiar către Titan, una dintre lunile lui Saturn.

Concluzia cercetătorilor: „Această descoperire crește considerabil șansele ca Marte să fi fost o casă primitoare pentru viață în trecutul său îndepărtat.”