București, mai 2026 – Senatul României a adoptat un proiect de lege cu un impact major asupra sectorului neguvernamental. Inițiat de AUR și susținut prin vot de PSD, documentul obligă asociațiile, fundațiile și federațiile să declare anual toate finanțările primite. În cazul în care nu se conformează, organizațiile riscă suspendarea activității și, în final, dizolvarea de drept.

Conform proiectului, listele complete cu numele finanțatorilor – atât companii, cât și persoane fizice (pentru sume ce depășesc 5.000 de lei) – vor deveni publice într-o secțiune specială pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Ce prevederi aduce noul proiect de lege?

Modificările legislative impun reguli stricte de raportare financiară pentru toate organizațiile nonprofit din România:

  • Declarație anuală obligatorie: ONG-urile vor trebui să depună o declarație detaliată cu toate veniturile și sursele de finanțare din anul precedent, indiferent de proveniența lor.

  • Identificarea donatorilor: Documentul trebuie să includă elementele de identificare pentru toate persoanele juridice și pentru persoanele fizice ale căror donații depășesc 5.000 de lei.

  • Transparență radicală: Declarațiile vor fi depuse la structurile teritoriale ANAF odată cu bilanțul contabil anual și vor fi publicate pe site-ul instituției. În cazul persoanelor fizice, datele cu caracter personal vor fi protejate, cu excepția numelui, care va deveni public.

  • Sancțiuni drastice: Neîndeplinirea acestei obligații atrage suspendarea automată a activității ONG-ului. Dacă organizația nu se conformează în termen de maximum un an, aceasta va fi dizolvată de drept.

Miza din spatele legii: Transparență europeană vs. Intimidarea societății civile

Adoptarea proiectului în plenul Senatului a stârnit dezbateri aprinse între taberele politice, argumentele reflectând viziuni complet opuse asupra rolului ONG-urilor.

Argumentele inițiatorilor (AUR / PSD):

Reprezentanții care au susținut proiectul invocă discuțiile de la nivelul Uniunii Europene privind limitele de transparență din sectorul asociativ. Aceștia au oferit ca exemplu acțiunile în instanță deschise de unele ONG-uri împotriva unor mari proiecte energetice, subliniind că publicul și autoritățile au dreptul să știe „cine se află în spatele” acestor demersuri.

Argumentele opoziției (USR / PNL / UDMR):

Partidele care au votat împotrivă cataloghează inițiativa drept un atac direct la adresa societății civile. Opoziția susține că veniturile și cheltuielile ONG-urilor sunt deja publice conform legislației în vigoare și că la nivelul UE nu există nicio directivă în sensul celei adoptate. Aceștia avertizează că afișarea numelor pe site-ul Ministerului Finanțelor este o încercare clară de intimidare a cetățenilor și firmelor care vor să susțină cauze sociale.

Care sunt următorii pași?

Fiind adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul legislativ își continuă traseul parlamentar. Acesta va fi transmis Camerei Deputaților, care este forul decizional în acest caz. Dacă va trece și de votul deputaților, legea va merge la promulgare.